Peştera Meziad și alte 5 atracții de neratat în zona Roșia Bihor
#apuseni #drumetii
0:00 - Intro
0:59 - Stejarul secular de la Remetea
1:47 - Pestera Meziad
2:53 - Moara pe apă din Roșia
4:31 - Peştera cu Cristale din mina Farcu
5:36 - Stanu Cârnului
6:47 - Bonus
1. Obiectiv de neratat în drumul spre peştera Meziadului, stejarul secular de la Remetea este un arbore bâtrân de circa 400 de ani.
Arborele aparține uneia din cele mai mari specii de stejari din România, stejarul pedunculat.
Acest stejar crește activ timp de 200 de ani, având o longevitate ce atinge frecvent vârsta de 500 – 600 de ani.
Este ultimul supravieţuitor al unei păduri seculare care se întindea cândva între satele Remetea şi Meziad.
Considerat o adevărată emblemă a comunei Remetea, stejarul secular de circa 25 de metri înălțime și cu un diametru de aproape doi metri, se află chiar la marginea drumului comunal 764C care leagă centrul satului de localitatea Meziad.
2. Trecem de localitatea Remetea, urmând localitatea Meziad unde în centrul localității se virează stânga, urmărind indicatoarele.
În apropiere de parcare se găsește cabana Meziad unde se poate servi masa. Încă 10 minute de mers pe jos de la parcare și ajungeți la peșteră. Poteca trece valea și urcă până la portalul de 10m lățime și 16m înălțime.Este una dintre cele mai interesante peşteri amenajate în scop turistic din carstul Munţilor Apuseni şi are statut de arie naturală protejată, datorită bogăţiei şi diversităţii formațiunilor de peșteră, precum şi prezenţei uneia dintre cele mai mari colonii de lilieci din România. Pe lângă depozitul de oase ce a aparţinut ursului de peşteră, descoperit în Sala Oaselor, în Peştera Meziadului au fost identificate şi urme ale existenţei omului preistoric. Accesul in pestera costa 30 de lei.
3. Moara pe apă din Roșia se numără printre puținele mori care încă mai sunt în stare funcțională din județul Bihor. Așezată într-o zonă pitorească, destinația reușește să atragă numeroși turiști iubitori de natură și curioși de vechile tradiții.
Ajungem la moară si suntem intampinati de proprietarul morii, domnul Burtic Gheorghe, care locuieşte langa moară cu sotia sa. Primitor si dornic să ne prezinte singura moară care mai funcţionează în prezent în zonă, domnul Burtic, ne trateaza ca pe invitati de cinste.
Aflam de la dansul că moara a fost construită la sfârşitul secolului al XIX-lea, printr-un mecanism cu roată hidraulică cu palete, acţionată de dirijarea debitului văii.
Dupa ce ne-a înveselit cu amintirile si binecuvantarile lui cu mir si tamaie si-a luat ramas bun de la noi printr-o demonstrație de cântat la vioara cu goarnă.
4. Peştera cu Cristale din mina Farcu
Peştera cu Cristale din mina Farcu este singura peşteră din România accesibilă oricui îşi doreşte să descopere lumea strălucitoare a delicatelor cristale de calcit, accesibilă în trecut doar speologilor.
Accesul în peșteră se face printr-o galerie minieră unde este amenajată o expoziție dedicată mineritului. Aici sunt expuse obiecte ce erau folosite în munca de zi de zi a minerilor, precum și diferite mostre de bauxită.
După o incursiune în muzeul minier, traseul continuă spre peștera propriu zisă, care deşi este mică, este bogat împodobită cu cristale de forme diverse. Punctul terminus este un balcon, de unde vizitatorii pot admira celebrele discuri de Farcu și „Libelulele de cristal”. Accesul in pestera costa 30 de lei
5. Stanu Cârnului
Traseul porneşte din parcarea Peşterii cu Cristale din Mina Farcu, comuna Roşia. Pe primul panou pe lângă prezentarea traseului există şi o hartă stilizată a traseului. Traseul marcat cu punct albastru are o lungime de 1,3 km si porneşte cu un urcuş lejer pe păşunea comunală. Până la intrarea în pădure se mai întâlnesc 2 panouri tematice. La intrarea în pădure după 15 minute se atinge diferenţa maximă de 70 metri faţă de punctul de pornire. De la intrarea în pădure se merge pe o potecă timp de 5 minute până la punctul de belvedere de la Stanu Cârnului (650 metri faţă de pornire). Aici este amenajat un balcon din lemn care se află la circa 1 metru de buza stâncilor care au circa 50 metri. Punctul de belvedere de la Stanul Cârnului oferă turiştilor o frumoasă panoramă asupra sectorului amonte al Văi Lazurilor.
Mă găsești la:
INSTAGRAM –
FACEBOOK –
YOUTUBE –
WEB -
Echipamentul meu de vlog:
Top 10 Pensiuni Maramures, Piscina Ocna Sugatag, Hotel Gradina Morii Maramures
Cazare Maramures pe - Pensiuni, Hoteluri, Camere de Inchiat, Cabane, Hostel, Motel, Popas Turistic etc.
Turist in Maramures? Descopera Maramuresul! Obiective turistice, Oferte de Sarbatori de Pasti, Craciun, Revelion Petrecute in Maramures, Obiceiuri si Traditii Populare, Sejur de Vacanta cu Mancare Traditionala Maramureseana, Trasee Montane, Porti de Lemn, Bidserici de Lemn, Turist in Maramures.
Hoteluri, Cabane, Moteluri, Popasuri Turistice, Hosteluri, Casute Camping, Cort, Drumetii Maramures.
Mancare specifica, palinca sau horinca, la Barsana, Sapanta, sau Mocanita, gaseste aici Pensiuni din Maramures.
Gaseste Pensiuni si Cazare in Maramures in: Ardusat, Arduzel, Arieșu de Câmp, Arieșu de Pădure, Ariniș, Aspra, Asuaju de Jos, Asuaju de Sus, Baba, Baia Mare, Baia Sprie, Băița de sub Codru, Băiuț, Băsești, Bârgău, Bârsana, Berbești, Berchez, Berchezoaia, Berința, Bicaz, Bistra, Bocicoel, Bocicoiu Mare, Bogdan Vodă, Boiereni, Boiu Mare, Bontăieni, Borcut, Borșa, Botiza, Bozânta Mare, Bozânta Mică, Breb, Brebeni, Budești, Buteasa, Buzești, Cavnic, Călinești, Cărbunari, Cărpiniș, Cătălina, Câmpulung la Tisa, Cernești, Cetățele, Chechiș, Chelința, Cicârlău, Ciocotiș, Ciuta, Coaș, Codru Butesii, Coltău, Colțirea, Copalnic, Copalnic-Deal, Copalnic-Mănăștur, Cornești, Corni, Coroieni, Coruia, Costeni, Coștiui, Crasna Vișeului, Crăciunești, Cufoaia, Culcea, Cupșeni, Curtuiușu Mare, Curtuiușu Mic, Dămăcușeni, Dănești, Dăneștii Chioarului, Dealu Corbului, Dealu Mare, Desești, Dobricu Lăpușului, Dragomirești, Drăghia, Dumbrava, Dumbrăvița, Durușa, Fărcașa, Făurești, Fânațe, Fântânele, Ferești, Fericea, Fersig, Finteușu Mare, Finteușu Mic, Frâncenii Boiului, Gârdani, Giulești, Glod, Groape, Groși, Groșii Țibleșului, Handalu Ilbei, Hărnicești, Hideaga, Hoteni, Iadăra, Ieud, Ilba, Inău, Izvoarele, Întrerâuri, Jugăstreni, Larga, Lăpuș, Lăpușel, Lăschia, Leordina, Libotin, Lucăcești, Lunca la Tisa, Mara, Măgureni, Mănăstirea, Mânău, Merișor, Mesteacăn, Mireșu Mare, Mocira, Mogoșești, Moisei, Nănești, Negreia, Oarța de Jos, Oarța de Sus, Ocna Șugatag, Ocoliș, Odești, Oncești, Orțița, Peteritea, Petrova, Piatra, Plopiș, Poiana Botizii, Poienile de sub Munte, Poienile Izei, Posta, Preluca Nouă, Preluca Veche, Pribilești, Prislop, Răzoare, Recea, Remecioara, Remetea Chioarului, Remeți, Remeți pe Someș, Repedea, Rodina, Rogoz, Rohia, Românești, Rona de Jos, Rona de Sus, Rozavlea, Rus, Ruscova, Rușor, Sarasău, Sat-Șugatag, Satu Nou de Jos, Satu Nou de Sus, Satulung, Săbișa, Săcălășeni, Săcel, Săliște, Săliștea de Sus, Sălnița, Sălsig, Săpânța, Săsar, Sâlța, Sârbi, Seini, Sighetu Marmației, Slătioara, Someș-Uileac, Stejera, Stoiceni, Strâmbu-Băiuț, Strâmtura, Stremț, Suciu de Jos, Suciu de Sus, Șieu, Șindrești, Șișești, Șomcuta Mare, Șurdești, Tămaia, Tămășești, Tăuții-Măgherăuș, Târgu Lăpuș, Teceu Mic, Tisa, Trestia, Tulghieș, Țicău, Ulmeni, Ulmoasa, Unguraș, Ungureni, Urmeniș, Vad, Vadu Izei, Valea Chioarului, Valea Stejarului, Valea Vișeului, Văleni, Vălenii Lăpușului, Vărai, Vicea, Viile Apei, Vima Mare, Vima Mică, Vișeu de Jos, Vișeu de Sus.
CazareMM.ro - Promovare Pensiuni si Unitati de Cazare din Maramures!
#Maramures #CazareMaramures #PensiuniMaramures
Lacul Sfânta Ana - singurul lac vulcanic din Romania
Lacul Sfânta Ana (în maghiară Szent Anna-tó) este singurul lac vulcanic din România. Este situat în masivul Ciomatu din județul Harghita, în stânga râului Olt, în apropiere de stațiunea Tușnad. Lacul este așezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu Mare (în maghiară Nagy-Csomád), din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente erupții vulcanice în Carpați și în Europa de Est, care a avut loc acum câteva zeci de mii de ani (probabil mai recent de acum 42.000 ani).
Lacul Sfânta Ana se află la o altitudine de 946 m. De formă aproape circulară, similar cu o paletă de pictor, are o lungime de 620 m și o lățime maximă de 460 m, o suprafață de 19,50 ha și o adâncime maximă de 7 m. Lacul își completează apele numai din precipitații, neavând izvoare. Puritatea apei se apropie de aceea a apei distilate, cu numai 0,0029 ml minerale. Capacitatea trofică redusă a apei lacului se datorează și emanațiilor mofetice prin fundul lacului și prin pereții craterului.
Turiștii veniți la lacul Sfânta Ana nu au nevoie de prognozele meteorologilor pentru a afla cum va fi vremea, ei având la îndemână o metodă empirică, dar exactă, oferită de muntele vulcanic: cele două fisuri formate în munte care prevestesc vremea. Localnicii știu că Dacă emanațiile din fisuri pișcă la nas, atunci e semn de furtună, iar dacă nu, ziua va fi însorită, tocmai potrivită pentru drumeții. Fenomenul are o explicație științifică. În munte se desfășoară încă o activitate post-vulcanică, sensibilă la orice schimbare a presiunii atmosferice. Când presiunea atmosferică scade, gazele, precum bioxidul de carbon și sulful, urcă spre suprafață și inundă fisurile cu un miros înțepător, semn că vine ploaia.
Lacul Sfânta Ana este o rezervație complexă naturală, geologică, floristică și faunistică, fiind legat de Băile Tușnad prin poteci turistice.
Lângă lac se află o capelă romano-catolică cu hramul Sfintei Ana.
Vizionare plăcută și nu uita să te abonezi dacă îți place acest canal: !