LIFE ON A ROMANIAN VILLAGE FARM (The Romania You've Never Seen)
This is the UNTOUCHED ROMANIA you’ve never seen before!
If you’re just now joining us, we are on an incredible two-week road trip around Transylvania. After exploring Peleș Castle in Sinaia and the beautiful town of Brașov, we explore the Romanian countryside and villages during our farmstay in Transylvania. With lots of good food, good people, and cute animals, we had a wonderful stay on the Cobor Farm and highly recommend them for your own Romania travel adventures!
SUBSCRIBE to follow our full-time travel adventures around the world and give us a LIKE if you enjoyed this Romania travel vlog! We’ll see you in our next video as we KEEP GOING PLACES.
????OUR FAVORITE TRAVEL GEAR:
????WHERE WE STAYED (COBOR FARM):
????FOLLOW US LIVE ON INSTAGRAM:
????LEARN MORE ABOUT US & FIND MORE TRAVEL TIPS:
#romania
Un minut din Romania - Dolhesti Drona
Un minut din Romania - Dolhesti, Drona
#unminutdinromania
Ne-am propus să lansăm o campanie de promovare în care să arătăm cele mai frumoase locuri de vizitat din România. Clipurile vor avea o lungime de un minut.
Dacă vă place ceea ce vedeţi, nu uitaţi să ne daţi un LIKE sau să distribuiţi clipul video. De asemenea, vă puteţi abonaţi la canalul nostru de youtube şi apăsaţi clopoţelul pentru a vă anunţa când avem postări noi.
►
****************************************
Ne puteti găsi si pe site-ul nostru:
►
****************************************
SOCIAL MEDIA:
► Facebook:
► Instagram:
****************************************
#romania #celemaifrumoaselocuridevizitat #viziteazaromania #romaniadrone2020 #romaniadronevideo #filmaricudrona #2020 #dolhesti #romaniainfomagazin #nelstillvideoproduction
Rare Freight Train on Fălticeni - Dolhasca secondary line [May, 2013]
EN: Freight Train on Fălticeni - Dolhasca line
So far, I've not seen a photo anywhere with a freight train on 510 line, Fălticeni - Dolhasca. Today, the free day schedule allowed me to visit Fălticeni rail station, where I saw a consist ready to go. Sun was hard, but I took my cameras and left Fălticeni with my bike in a place where I could take photos with Şomuz Valley and with the snake-container. And, as always, after hot sun comes the storm, the inevitable happened. I hid under a hill where I took cover from thunders, but the wind filled my head and cameras with sand and clay. That's it, but at least I photographed what I wanted all along: a freight train on the line that I represent, if I may say so, Fălticeni - Dolhasca.
In fact, DA 1139 diesel-electric locomotive passed with a long train of containers in the villages of Şomuz Valley: Preutesti, Arghira, Dolheşti. Any railway in the world is important in its own way, has its story, its charm, its curves, its stations, its people...
RO: Până acum, n-am văzut pe nicăieri o fotografie cu vreun tren mărfar pe linia 510, Fălticeni - Dolhasca. Astăzi, fiind zi liberă, timpul mi-a permis să vizitez gara Fălticeni, acolo unde am văzut o garnitură gata de plecare. Soarele ardea tare, dar mi-am luat aparatele de fotografiat și am plecat cu bicicleta într-un loc de unde să pot surprinde Valea Șomuzului și șarpele cu containere. Și cum întotdeauna după un Soare fierbinte vine o furtună, inevitabilul s-a produs. M-am ascuns sub un deal care m-a apărat de fulgere și tunete, dar mi-a umplut capul și aparatele foto cu nisip și lut. Asta e, dar măcar am fotografiat ce voiam de mult: un mărfar pe linia pe care o reprezint, dacă pot spune așa, Fălticeni - Dolhasca.
În fapt, locomotiva diesel-electrică DA 1139 trecea cu un tren lung de containere prin satele de pe Valea Șomuzului: Preutești, Arghira, Dolhești. Orice cale ferată din lume e importantă în felul ei, are povestea ei, farmecul ei, curbele ei, stațiile ei, oamenii ei...
MUZEUL LINGURILOR DE LEMN (Câmpulung Moldovenesc, Bucovina, România)
Vă rog să activați subtitrarea în românește!
Muzeul lingurilor de lemn se găsește în partea central-vestică a orașului Câmpulung Moldovenesc într-o casă cu etaj ușor de recunoscut datorită ”draperiilor” de linguri vizibile de departe. Este cea mai mare colecție de linguri din țară, numărând circa 6.000 de exponate, reprezentând rodul muncii profesorului Ioan Țigui. El a început să adune primele linguri în anul 1945 și a continuat permanent să-și lărgească colecția până la moartea sa, în 1978. Urmașii, și anume familia Mateescu, s-au îngrijit în continuare de această colecție, păstrând dispunerea inițială. Lingurile sunt în general aranjate în seturi de câte zece, însoțite de câte o etichetă scrisă chiar de către părintele colecției, profesorul Ioan Țugui. Pe aceste etichete sunt trecute diverse informații: proveniența, semnificația, decorații, lemnul, meșterul, anul etc. Astfel ne facem o idee despre sistemul de clasificare conceput de autor și care vizează foarte multe aspecte.
Marea majoritate a lingurilor sunt din România, dar sunt și multe linguri de pe toate continentele și din toate țările Europei, obținute prin schimburi sau donații. Autorul a acordat o atenție deosebită lingurilor uzuale, simple sau modest decorate, reprezentative fiind cele folosite la stână. Multe din acestea au fost folosite. O categorie importantă sunt lingurile ornamentale, imaginația creatorilor neavând limite. Sunt linguri sculptate, scrijelite, pirogravate, pictate, cu inel. Ornamentațiile sunt cu motive populare, din lumea florilor, animalelor, astrelor, peisaje, clădiri istorice, ouă încondeiate, personaje istorice, motive religioase. Unele linguri au caracter istoric prin vechime (sec. XVII) sau folosite de personalități (Mihail Kogălniceanu, Mihail Sadoveanu). De asemenea, turiștii sunt atrași de unele linguri ”curiozități”: ale logodiților, căsătoriților, calicilor, pentru femei cicălitoare, ”din zestrea miresei”, ”pomenirea morților” etc.
Tradiții de Anul Nou - URȘII din Timișești (Târgu Neamț, Moldova)
Timișești este o comună din județul Neamț situată pe malul Râului Moldova, la circa 12 km est de Târgu Neamț.
După ce am văzut Urșii din Timișești pe scena celei de a IX-a ediții a Festivalului Obiceiurilor și Tradițiilor de Anul Nou din Târgu Neamț, în cadrul mai larg al spectacolului prezentat de Ceata Mare din Timișești ( ), ne întâlnim cu „urșii” pe stradă unde ei își prezintă dansul neîngrădiți de rigorile scenei. De regulă, acest carnaval al măștilor și al tradițiilor de Anul Nou are loc în ziua de 2 ianuarie a fiecărui an, dar acum, după o pauză de un an, din motive de gestionare a pendemiei Covid-19, s-a ținut cu două zile mai devreme, pe 31 decembrie 2021.
Liderul alaiului folcloric este vestitul creator de artă populară ION ALBU din Timișești, onorat cu titlul de „Tezaur uman viu” conferit de Ministerul Culturii, prin Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Dumnealui a înființat încă din 1978 ansamblul de obiceiuri populare „Aşa-i datina la noi” având peste o sută de membri. De asemenea, atrag atenția frumoasele măști și costumații ale urșilor și ursarilor, reprezentând desigur creația meșterului popular Ion Albu.
Partea instrumental-muzicală este susținută de o fanfară din Tătăruși (județul Iași).
Grupul urșilor cuprinde doi țigani-ursari și vreo opt urși. Poate cel mai spectaculos spectacol cu măşti, jocul ursului pune în mişcare picioarele oricărui privitor şi simbolizează trecerea anotimpurilor, amintind că acest animal era pe vremuri considerat personajul care învinge iarna şi aduce primavara. Astfel, rostogolirea urşilor în cerc, bătutul picioarelor şi moartea ursului, apoi învierea miraculoasă ca şi urcarea acestuia pe bâtă redau in chip metaforic succesiunea anotimpurilor care, candva, stateau sub semnul acestui animal, capabil să învinga iarna şi să vestească primăvara. Semnificaţia este purificarea şi fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic. În înregistrarea actuală (spre deosebire de ceea ce am văzut pe scenă) urșii nu se mai rostogolesc pe pământ, nu mai „mor” și nici nu „învie”, dar joacă cu mare bucurie. Și întotdeauna remarcăm figura plina de viață a liderului lor, dl. Ion Albu.
În afară de spectacolul scenic amintit ( ) al Cetei Mari din Timișești, reprezentații asemănătoare ca subiect pe aceeași scenă a Festivalului din 2 ianuarie 2016, susținute de același alai folcloric din Timișești condus tot de dl. Ion Albu, pot fi văzute aici:
Jocul caprelor:
Jocul urșilor:
Sosire Sageata Albastra - Gara Pitesti #cfrcalatori #trains #pitesti
Sosire Sageata Albastra - Gara Pitesti
Mountain part of Road 118 Cozmeni - Targu Secuiesc, Romania.
Strada Olăreni casa străbunicii mele Macovei Sevastița din satul Dolheștii Mari județul Suceava,2022
Satul Dolheștii Mari din județul Suceava, este satul unde sa născut mama mea, și unde eu am copilărit o perioada de timp. Aici, în aceasta casa sa născut bunica mea Macovei Aristița, care prin căsătorie cu bunicul meu, se numea Curcă Aristița, bunicul, frații , părinții, mama ei Macovei Sevastița, ei o numea Areta mama, mamei mele, casă construită de străbunicii mei. Am multe amintiri frumoase, și am rămas prieten cu Costel Baba , care era vecin cu bunici mei, în alta parte a satului. Continuare la strada Olăreni, care se numește strada Lanului. Câte amintiri duioase, mă leagă de acest sat din Nordul Moldovei, de pe malul râului Șomuz. Vatra satului este atestată documentar, încă din anii 20 iulie 1404 - satul Dolhești este menționat pentru prima data in dania făcuta de Alexandru cel Bun, Mănăstirii Poiana . Iar în 1481, de pe timpul lui Ștefan cel Mare, boierul sau Hatmanul Șendrea, construiește aici o biserica, Sfânta Cuvioasă Paraschiva, și care se căsătorește cu sora Voievodului Ștefan cel Mare. Casa din acest film, mă refer la casa străbunicilor, are peste 200 de ani. Sper că tineretul se va reîntoarce acasă în România. Fiindcă acum, satele și orașele noastre ,au o mare lipsă de tineri...
Există un site oficial care se numește, povestea-asezarilor-sucevene, cu fele de fel de date oficiale.
Vă invit să vă abonați, să promovăm pacea, prietenia și armonia între popoare, pe planeta Pământ. Avem o țară foarte, foarte frumoasă, trebuie să avem grijă, și responsabilitatea de a o păstra, să rămână ,urmașilor, urmașilor noștri, în veacurile care vin. Aceasta este dorința mea, respect, civilizație, cercetarea și dezvoltarea științei și tehnicii. Promovarea și implementarea ideilor liberale universale, armonie interetnică mondială. Sunt pensionar, un om normal, vreau să las moștenire, filme făcute în acești ani, generațiilor viitoare. Sper ca tinerii educați și responsabili, să schimbe societățile într-o democrație participativă. Suntem deja intrați într-o nouă eră a progresului economic și libertate religioasă. Lumea avansează odată cu timpul, clipă de clipă ,chiar acum .Să trăiască cu toții ,fără granițe impuse politic ,sau de războaie devastatoare. Istoria mondială ne ajută să înțelegem civilizațiile trecute ,să înțelegem evoluția societăților, putem învăța enorm pentru a rezolva problemele actuale, pe globul pământesc. Gândiți-vă , că doar o viață avem fiecare dintre noi, nu luăm nimic cu noi, când trecem în neființă, dară putem lăsa fapte pozitive ,progres. Lucruri bune ca punct de sprijin și de referință, și de comparație, pentru viitorul generațiilor, care ne urmează pe scara evoluției omenirii. Vă mulțumesc, și vă doresc ,sănătate, pace, și fericire vouă, și familiilor voastre.
RADAUTI - VOLOVAT
radauti-volovat in taxi...aprilie 2007
Sageata Albastra sosire de la Bucuresti Nord la Pitesti #cfrcalatori #pitesti #trains
Sageata Albastra sosire de la Bucuresti Nord la Pitesti 17,06,2022 Video 19,25
Gran acogida de los ciudadanos en apoyo a los niños de SOLCA
Facebook:
Twitter:
Instagram:
Web:
Telefono: +593 07 2 831 380
Filmari evenimente HD Suceava
2. Radaseni - Filmare Sfintire Biserica Sf. Mercurie si Ecaterina
2012 - Radaseni - Filmare Sfintire Biserica Sf. Mercurie si Ecaterina - partea doua - Falticenii - Suceava.
filmare de Constantin Aanicai
filmari evenimente, filmari video, filmari nunti, filmari diverse ocazii - tel: 0744.669.444